Saturday, July 30, 2016

De ce?...



De ce te iubesc oare?...
Motive n-am a-ți da!
Decât... a ta cătare -
În ea m-aș scufunda!

Liniștea mă pătrunde
Când te privesc senin
Sufletu'ncet îmi umple
Până devine plin!

De ce te iubesc oare?...
Cum să îți spun firesc?
Decât... că mă simt mare
Și bun când te doresc!

Mă'nvăluie credința
Că pot orice să fac
Chiar fără străduință
Pentru că... îți sunt drag!

De ce te iubesc oare?...
Oare contează chiar?
Iubirile sunt chioare,
Logica în zadar!...

În lumea asta mare
Noi avem doar un țel
Să ne găsim sub soare
Un altul, dar... la fel!


Tuesday, July 26, 2016

Mi-e dor...


Mi-e dor de roșu la apus,
Mi-e dor de frunza ce s-a dus,
Mi-e dor de niște ochi căprui,
Mi-e dor... de tot ce astăzi nu-i!

Mi-e dor de-un mâine ce-l visam
Mi-e dor de tot ce ieri speram
Mi-e dor de-un poate și de-un iar
Mi-e dor... chiar de azi e'n zadar!

Mi-e dor de un zâmbet curat
Mi-e dor de un sărut furat
Mi-e dor de tot ce m-a hrănit
Mi-e dor... de ce azi a murit!

Mi-e dor de inima ce-am dat
Mi-e dor de tot ce n-a urmat
Mi-e dor de ce-ar fi putut fi
Mi-e dor... de ce azi aș iubi!


Thursday, July 21, 2016

Himere



De multe ori realitatea crudă se ascunde
În spatele unei imaginații prea fecunde,
Care te fascinează cu ale sale feste
Făcându-te să crezi chiar ceea ce nu este...

Din când în când îți pare că întrezărești
Ce ar putea urma atunci când te trezești;
Dar mai lungești alene, măcar încă o zi,
Starea de reverie în lumea 'cum ar fi?'...

Până când, din senin și deseori brutal,
Viața îți dă o palmă și revii la normal
Ochii larg se deschid și vezi într-un final
Ceea ce pentru alții era firesc, banal...

Fantasma ce mai ieri zâmbea înșelător
Și te făcea să crezi că totul e ușor
Devine dintr-o dată doar o Meduză hâdă

Ce te privește rece, ironic, stă să râdă...

Castelul ce părea durabil sus, în nori,
Astăzi a dispărut deja, cu primii zori...
De mâine însă lumea va fi cu mult mai bună
De alegi s-o trăiești pe Pământ, nu... pe lună!